A avut cineva, vreodată, tot ce şi-a dorit?

Se întâmplă ca o poză sau o melodie să îţi trezească momente care nu ştiai că mai păstrează un sens aparte pentru tine, care îţi zguduie brusc liniştea şi te fac să vorbeşti aiurea, să spui lucruri care contau doar pentru tine şi să te expui într-un discurs terminat fără excepţie cu un gust din care doar regretul există, un gust amar care ;tii c[ nu vine din ţigara pe care o fumezi cu sete.

Sunt sigur că avem cu toţii regrete care uneori revin în gând şi cel mai bine credem că este să le uităm, să ne prefacem că nu au existat vreodată. Unora li se frâng într-o secundă vise mari de-o viaţă şi nici măcar nu se întâmplă asta din cauza lor, alţii îşi frâng singuri visele mici şi sunt şi oameni care îşi reprimă impulsul pentru un moment potrivit care nu va mai veni vreodată.

Creştem, trăim şi murim fără să avem vreodată, măcar unul dintre noi, tot ce şi-a dorit, "You can't always get what you want"...

Pe Innuendo de la Queen vă doresc un sincer La mulţi ani

Intrăm în 2010 şi credem că vremurile se schimbă uşor, mereu, treptat, dar fără calendar, ne învârtim iar pentru o zi între urări, între felicitări, între vise şi dorinţe rostite fără realitate, captivi într-o lume în care simţim că suntem copleşiţi, în care coordonatele rămân la fel, în care prejudecăţile se perpetuează fără încetare, dar o lume în care ne simţim datori să sperăm, să ne temem de repercursiunile anunţate prin biserici ale unor Dumnezei răzbunători. O lume în care ne simţim datori să urâm, să luptăm pentru idealuri pe care ni le însuşim superficial şi cărora ne dedicăm în totalitate fără vreun dram de cugetare, o lume pe care o începem an de an cu şampanie şi pupături şi o încheiem într-o furie nebună după reduceri de preţuri doar pentru a o lua de la capăt după un ciclu perfect al pământului, visând cu mintea golită cotidian mereu la aceleaşi idealuri.

Ne vedem la anul, eu am acum de făcut urări, de dat mesaje, de sunat în stânga şi în dreapta, am de hrănit o viaţă care, până la urmă, nici nu ştiu dacă are viaţă în ea. Pe Innuendo de la Queen vă doresc un sincer La mulţi ani… “Till the end of time”!



While the sun hangs in the sky and the desert has sand
While the waves crash in the sea and meet the land
While there's a wind and the stars and the rainbow
Till the mountains crumble into the plain
Oh yes we'll keep on tryin'
Tread that fine line
Oh we'll keep on tryin' yeah
Just passing our time
While we live according to race, colour or creed
While we rule by blind madness and pure greed
Our lives dictated by tradition, superstition, false religion
Through the eons, and on and on
Oh yes we'll keep on tryin'
We'll tread that fine line
Oh we'll keep on tryin'
Till the end of time
Till the end of time

Through the sorrow all through our splendour
Don't take offence at my innuendo

You can be anything you want to be
Just turn yourself into anything you think that you could ever be
Be free with your tempo, be free be free
Surrender your ego - be free, be free to yourself

Oooh, ooh -
If there's a God or any kind of justice under the sky
If there's a point, if there's a reason to live or die
If there's an answer to the questions we feel bound to ask
Show yourself - destroy our fears - release your mask
Oh yes we'll keep on trying
Hey tread that fine line
Yeah we'll keep on smiling yeah
And whatever will be - will be
We'll just keep on trying
We'll just keep on trying
Till the end of time
Till the end of time
Till the end of time

Un playlist despre bani...

1. Pink Floyd - Money

2. AC/DC - Moneytalks

3. The Doors - The Changeling

4. Bob Dylan - Like a Rolling Stone

5. AC/DC - What Do You Do For Money Honey

6. The Doors - Money

7. Radiohead - Dollars and cents

8. Metallica - Ecstasy of Gold

9. Holograf - Banii vorbesc

10. Keith Richards - 999

11. Nirvana - The Money Will Roll Right In

12. AC/DC - Money made

Pudica iubire a rockului românesc

Maybe is just me, dar tot timpul am trăit cu senzaţia că rockul românesc şi poate muzica românească în general este prea tristă în abordarea iubirii, că tot timpul s-au căutat esenţele rafinate dar cerebrale, în locul reacţiilor spontane şi necontrolate provocate fie de fericirea iubirii, fie de şocul unei despărţiri. La noi, dragostea este un sentiment pur, este o înălţare sufletească minimalizantă pentru trup. La noi, dragostea nu conţine sex.

În rockul autohton actual, trupele tinere urmează două reţete: fie trec pe o latură comercială şi îi înnebunesc pe toţi copiii din clasele 5-8 şi câte un bal al bobocilor în licee (Voltaj deschide lista), fie aleg "să se lupte cu un sistem întreg" şi să facă muzică necomercială, o creaţie care să atingă cele mai puternice reacţii şi sentimente negative, care să transmită mesajul pe care fiecare simte că îl are de transmis lumii, povara unui suflet care simte că nu poate să schimbe prea multe.

Iubirea în rockul românesc este o componentă laterală, bătută de nevroze şi mesaje (anti)sociale, de zbateri şi stări individuale. Rockul românesc n-a conţinut niciodată sexualitatea şi dezinhibarea trupelor britanice sau americane. Mesajele lor sunt directe, puternice, reale, nu conţin esenţa poetică, nu caută idealuri, ci sălbăticia şi nebunia iubirii, cum sunt variantele de la "Gloria" (un cântec preluat de mai toate trupele mari ale vremii), "Light My Fire" de la Doors, "Whole Lotta Love" de la Led Zeppelin, "Fool to cry" de la Rolling Stones, "You shook me all nigh long" de la AC/DC, "Wild Thing" preluată de Jimi Hendrix şi câte alte exemple se pot găsi.

La noi, până şi trupele care şi-au creat muzica pe iubire, cum ar fi Iris, Holograf, COmpact sau folkerii generaţiei Phoenix sau poate mai bine spus Pittiş au căutat tot felul de esenţe şi alegorii, metafore şi acorduri pentru a-şi exprima sălbăticia.
În cazul în care nu au preferat teme depresive (OCS, Lună Amară etc), nici trupele relativ noi nu au reuşit să se delimiteze prea mult de autocenzura în iubire. Direcţia 5, Vama Veche (cu unele excepţii), Viţa de Vie, nimeni nu vorbeşte de frumuseţea corpului, de dorinţă, sex, evadare.

Poate că în România se simte în continuare reminiscenţa venită din comunism, românii au rămas cu o mare reticenţă asupra limbajului, asupra mesajului şi asupra sexualităţii în muzică.
Prind în schimb în continuare sentimente ridicate pe un piedestal, iubiri supranaturale şi sufleteşti. Vi-l puteţi imagina pe Florin Chilian cu organe sexuale?!

Şi dacă asta ţine de iubirea prezentă, tema despărţirii şi rupturii de cineva este la fel de poetizată. Poate chiar mai falsă decât "sufletizarea" sentimentelor pentru a ascunde impulsurile fizice. Mai falsă pentru că mereu este calculată, mereu conţine urările de bine pe care nimeni de fapt nu vrea să le audă la o despărţire. "De vei pleca, să iei cu tine... "? Unde sunt nervii, supărarea, frustrările şi reproşurile? De ce fiecare despărţire trebuie transpusă într-o lume pustie, din care tot ce răzbeşte este mesajul "să-ţi fie bine" pentru fostul partener, un altruism complet dar un egoism inexistent?
"Surprise, surprise" de la Stones, bineînţeles, "Heartbreak Hotel" a lui Elvis, "You don't move me anymore" a lui Keith Richards, "Different dreams" de la Oscar Benton, "Don't cry" şi "November Rain" de la GnR, "Cryin'" de la Aerosmith, "To Love Somebody" de la Bee Gees şi câte altele.
Ce vreau să spun este că în rockul britanico-american sunt mult mai diversificate abordările şi mult mai directe exprimările. Există mesajul de bine, disperarea personală, furia oarbă, tendinţa de negare a durerii, răzbunarea, indiferenţa, implorarea.

Sunt sentimente şi exprimări reduse în muzica românească din cauza aceluiaşi stil poetic, aceleiaşi creaţii înălţătoare, aceluiaşi pudism împins peste decenii poate din cenzura comunismului, componente care elimină sau diminuează exact starea fizică a diferitelor momente de iubire.

Nu cred că în România vom auzi un rocker pe scenă având un asemenea discurs ca al lui Jim Morrison:

I ain't talkin' about no revolution. I'm talkin' about having a good time this summer.
I'm talkin' about love your neighbor until it hurts.
Come on, how about a little nakedness?
Come on, let's see some action out there!
I'm talkin' about love! Love! Love!
I'm talkin' about grab your neighbor ... and love 'em. Oh yeah!